Bine ai venit!

Astia care va place si ati facut un obicei sa imi dati comuri cu injurii la adresa mea, nu o mai faceti ca eu oricum le sterg!

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Fii Pregatit!

Esti pregatit? Inca nu banuiesc... De ce sa fii pregatit? Vrei sa afli? Tu, doar tu treb sa fi pregatit pentru cei mai rau, treb sa fi pregatit sa ataci, sa insulti, sa minti, sa gresesti, fii pregatit sa induri cei mai rau! Viata e cruda, cruda rau frate la sufletul tau mii de sopte bat si iti spun sa fii pregatit! Ezita la greseli sa renunti si fi pregatit sa le apuci. Viata este dura, mult prea dura asa ca treb sa fii pregatit muntii de ura sai infrunti! Candva te plac toti asa
Fii pregatit, munti de ura sa-nfrunti
Sa ai puterea sa zambesti sa iti traiesti viata asa cum e ea! Trebuie sa gasesti ceva pentru ce sa traiesti! Prostii mor pentru ideile celor destepti
Si nu exista oameni 100% corecti, viata e plina de idioti asa ca nu uita fi pregatit sa renunti la ei!
Viata e grea cine a spus cai usoara, asa ca trbuie sa fi in garda, sa fii pregatit sa o infrunti asa cum e ea, cu durere si suferinta fii pregatit sa iesi invingator in vazul tuturor! Sa ai puterea sa strigi in fata necazului am fost pregatit si pentru asta... Daca esti pregatit vei infrange cei mai rau... asa ca FII PREGATIT si traiesteti clipa zambind spre viitor!

vineri, 29 octombrie 2010

Oamenii importanti din viata noastra, lucruri care cu adevarat conteaza...


Exista oameni in viata noastra care au lasat o urma si o amprenta puternica in noi, oameni care... oameni care merita tot ce e mai bun, oameni care ne-au sprijinit in momentele grele, oameni care sunt cu adevarat niste oameni! Eu urasc multa lume si mi-ar place sa ii fac sa sufere dar sunt oameni care tin la mine si le pasa de mine si ma iubesc asa cum sunt eu cu defectele mele si calitatile mele. In primul rand imi iubesc mult familia... familia mea care ma crescut si ma iubeste asa cum sunt. Cu o durere in suflet recunosc ca eu nu mai am chiar o familie intrega... tatal meu sa dus de tanar, mama e bolnava si singurul sprijin in care am nadejde sunt bunica, sora ei si surorile mele... doar atat si totusi nu ma plang ca alti care se plang de niste nimicuri care sunt nimic pe langa problemele cu care ma confrunt eu... As putea continua cu persoane pe care le numesc rude si ele mau aceptat asa cum sunt dar sa nu uit si de prietenii care intradevar sincer sa fiu sunt foarte putini dar ma inteleg bine cu ei si sa nu o uit pe Niki cea ce vede larg prin ceata groasa a lumi acesteia care ma sprijinit in nenumarate probleme, mai pot spune ca si diriginta din generala este o perosoana la care tin are si ea defectele ei dar ma sprijinit dupa moartea tatei, ma ajutat si pot spune ca si ea este o peroana imporatnta din viata mea. Asa ca da pot spune ca sunt si oameni importanti in viata mea cu care ma pot mandri! Acestea sunt lucrurile care conteaza la un om sa aiva persoane alaturi de el care sa il inteleaga, sa ii poata spune ce are pe suflet, sa poata rade,plange cu el! Viata e urata recunosc dar oameni din viata ta te pot face sa treci mai usor peste acest sentiment! Iti multumesc viata ca macar oameni importanti mi-ai oferit! Sunt sigur ca si voi aveti oameni care sa le puteti spune ce va doare asa ca spunetile cat de mult ii iubiti pana nu e prea tarziu ca viata e numai una si e scurta si plina de necazuri!

miercuri, 27 octombrie 2010

Pentru ce traiesti cu adevarat?


Ai facut-o? Da tu ai facut-o, ti-ai pus vreodata intrebarea pentru ce traiesti, pentru ce iti traiesti aceasta viata? Poate ca ti-ai puso... dar nu indajuns de des sa iti dai seama pentru ce traiesti cu adevarat! Viata nu inseamna numai asa... hai ca o traiesc si gata... inseamna si in ce scopuri o traiesti! Ai vreun plan in legatura cu ea, cum sa o traiesti deacum inainte?
E absurd sa nu sti ce vrei de la viata, sa nu sti cum sa o traiesti cu adevarat?
Tu pentru ce traiesti? Pentru bani, droguri, prostitutie si alte placeri trupesti care la un momen dat majoritatea vor disparea? Tu pentru ce traiesti? E un raspuns cam dificil pentru anumite perosane care nu stiu ce este aia o viata, care nu au trecut prin necazuri grele si traiesc si acum pe picior mare! Viata nu e o tenelovela, trebuie sa fi sigur ce faci cu ea cu adevarat! Viata e una singura care merita traita daca sti si cum.
Voi pentru ce traiti cu adevarat? Cum am mai spus nu mie trebuie sa imi spuneti ci voua, voi trebuie sa va analizati anumite intrebari! Viata e traita in milioane de feluri, unele daunatoare individului iar aletele nu! Sunt sigur ca mii de tineri au ajuns la concluzia ca trebuie tratata si traita viata si felul ei de trai numai pentru distractie, femei, barbati, bautura si alte lucruri care te fac sa te simti bine! E patetic felul acesta de gandire, sa iti creiezi multe vicii de care te lasi cu greu de ele.... Realitatea cruda pe unii poate ca nu ia lovit, acea realitate in care sa ajunga la rezultatul ca viata nu trebuie traita numai pentru placerile trupesti! Tu ai trait viata ta pana in momentul actual facand si bine nu numai rau, te-ai anilzat indeajuns incat sa iti dai seama ca ceea ce faci si anumite vicii ale tale te conduc spere moarte? Te-ai gandit la acest lucru? Ai ceva de gand sa faci deacum inainte cu viata ta? Sau poate ca vrei in continuare sa iti traiesti viata asa monoton fara nici un scop! Tu ce ai de gand cu tine? Pentru ce traiesti cu adevarat? Viata nu trebuie traita numai pentru placerile trupesti, glorie, faima, avere, o anumita reputatie de nivel mare in societate! Daca sti ca ai anumite vicii care iti fac rau, LASALE deoparte si analizeazate PENTRU CE TRAIESTI CU ADEVARAT!

miercuri, 6 octombrie 2010

Printre dezamagiri lacrimi si suspine ...


Pe masura ce crestem descoperim ca pana si persoana care nu trebuia sa te dezamageasca vreodata, probabil o va face. Eu am trecut prin asta si dupa dezamagire au urmat lacrimile si supinele... Viata e grea, cine a spus ca e usoara e un ipocrit! M-am simtit mereu folosit, ca o carpa de praf... dupa ce am fost folosit si mi-am dat seama de anumite lucruri a urmat incet, incet si dezamagirea, lacrima rece pe obraz, suspinul in noptile reci... Nu e usor sa fi judecat, sa fi calcat in picioare... Recunosc am avut prieteni care mi-au adus numai dezamagire, am avut si inca mai am o viata care si ea la randul ei imi aduce dezamagire in suflet si o racoare in minte... Turturii de orbire s-au spurs in lacrimi iar gandurile in suspine... Mereu cand ai un prieten sau pe cineva drag langa tine sa nu te astepti de la el sa nu iti aduca dezamagire fiindca asa este firea omului sa te raneasca si apoi sa iti dai seama ca si el te-a dezamagit! Sufrerinta, lacrimile, suspinele, dezamagirile nu as putea spune ca s-au oprit aici, de ele voi avea parte incetul cu incetul tot mai des... dar, am invatat sa le mai stopez, sa le mai controlez, sa nu mai cred prada sentimentelor asa usor, sa fiu altfel... Printre dezamagire lacrima si suspin, in suflet se duce o lupta crancena cu regretul, cu regretul ca ai avut incredere in cineva si te-a dezamagit! Ar trebui sa nu ne mai lasam prada sentimentelor, sa fim umpic mai realisti cu cine avem deaface pentru ca mai tarziu sar putea pe langa dezamagire sa se duca o lupta sfasietoare in suflet cu lacrima si suspinul!...

vineri, 1 octombrie 2010

Bine ai venit in jungla!



Poate sti..mai sti cum ai ajuns aici cum ai luptat cu jungla de asfalt cu pasi mici Poate sti..sti cum e sa traiesti aici orasu stie tot ce faci stie tot ce simti Poate sti cum e sa fi judecat sti cu toata finta ta ca esti vinovat Poate sti de unde vi si cine esti dar toate astea se vor schimba in Bucuresti.. Noapte si zi orasul e un camp de lupta pierzi sau castigi.. Bine ai venit in Jungla ! Timpul trece altfel cand esti singur singur.. Orele se duc si nu se mai intorc sigur.. Noapte cand se sting luminile se deschid cluburile si gurile rele barfesc figurile le le.. Le invat din mers zi de zi pas cu pas vers cu vers Nimic nu e ceea ce pare te simti asa de mic intr-un oras atat de mare mare.. Noapte si zi orasul e un camp de lupta pierzi sau castigi Bine ai venit in Jungla ! Bine ai venit in Jungla ! Aici primesti cat sa iti ajunga Student in primu an sperai ca o sa iti gasesti de munca Nu tot ce zboara se mananca..nu inca Si uite cum se schimba blugi in pantaloni la dunga .. Orasul e in picioare motivul il stim cu toti Acuma toate sunt legale Aici inspita umbla goala Sa moara business vorba asta e capitala Nimic nu e ce crezi Ai grija cu cine umbli ca sa nu te accidentezi Si cand ai realizat tot ce ai venit sa realizezi Sampania sa curga.. Bine ai venit in Jungla ! Zbor zbor nimeni nu ma poate opri.. Zbor zbor sunt mult prea aproape de stele.. Departe visele mele.. Vreau sa zbor zbor pana dincolo de nori nori.. De sus vad orasul e o floare se inalta mereu catre soare si eu sï eu..

Poate ca va fi greu sa ma acomodez cu Bucurestiul, dar il prefer pe el decat pe locul unde sunt! Uri unde te duci oamenii vor fi aceias dar tot prefer sa cred ca daca vreau sa ma schimb trebuie sa incep de la capad dar in alt loc!

joi, 30 septembrie 2010

De ce?


Aproape fiecare intrebare suna in felul urmaror: „De ce?” dar la cate dintre ele ati gasit un raspun exact? Durerea, suferinta, tristetea, ura oare DE CE avem parte de ele?, De ce nu poate sa fie bine?, de nu putem sa distrugem fiecare zid de ura, suferinta, durere, tristete? Un raspuns cam dificil dar eu cred ca pot sa raspund la aceste intrebari! Pentru ca noi traim cu ele si din pacate, din pacate sunt oameni care ni le provoaca intentionat poate sau poate chiar din amuzament... Aceasta intrebare „de ce?” mio pun aproape zilnic, am ajuns sa imi urasc viata din cauza faptului ca nu imi pot da raspuns la aumite intrebari cu care am ajuns sa ma confrunt si iar am ajuns la intrebarea „de ce?” de ce eu? De ce sa am parte numai de suferinta, oare de ce tocmai eu? Poate ca nu sunt singurul care nu a fost inteles si nu este in continuare dar vreau sa ma schimb vreau sa distrug zidurile care ma inconjoara, vreau sa fiu altfel! Cati dintre voi ati primit lovituri de la viata si vati pus mereu intrebarea „de ce?” si inca nu ati primit raspuns? Sa stiti ca nu sunteti singurii si eu ma confrunt cu aceasta intrebare „de ce?” si am ajuns sa urasc fiecare clipa din viata neavand vreo sansa la un raspuns!

marți, 28 septembrie 2010

Stiu ca meritam mult mai mult decat am avut!


Fiecare avem dreptul la mai mult de la viata, fiecare ne dorim inca ceva de la viata! Ei bine ce ziceti de asta: cati dintre vati dorit ceva mai mult si nu ati avut? sau cati ati si primit dupa ce vati dorit? Suna interesant nu? Ma eu am primit destule dar in aceasta lume mereu si mereu iti doresti inca ceva, parca nu e bine cu ceea ce ai, lipseste acel ceva care te poate face fericit! Fiecare am trecut prin multe necazuri care mai mult sau mai putin ne-a schimbat felul de gandire si astfel meritam mai mult in schimbul loviturilor! Eu am primit o lovitura foarte mare in ultimul timp dar sunt constient ca in schimbul ei voi primi ceva frumos sau poate nu! Viata am realizat ca ne permite sa facem mute lucruri dar tot ea ni le si ia cu timpul de aceea vreau mai mult de cat am avut! Cu toti meritam mai mult fata de ceea ce am avut dar piedicile sunt multe pana a primi inca ceva de la viata. Uneori aceea dorinta de a primi mai mult poate sa si afecteze sa iti doresti inafara de necazuri ceva mai mult si daca aceasta dorinta e nestapanita ne poate afecta! Se spune ca speranta ultima moare asa ca continuati sa va doriti ceva mai mult de la viata si poate se va indeplini! STIU CA MERITAM MAI MULT DECAT AM AVUT!

duminică, 19 septembrie 2010

Am invatat sa visez, am invatat sa traiesc!



Am incetat sa mai plang, anii sau dus acum zambesc intr-o lume ipocrita. Imi urmez visul in lumea asta de gheta, el e cel ce ma incazeste. Am invatat sa lupt cand raul vrea sa ma prinda... ca sa trec peste toate l-am infruntat pe cel din oglinda. Mi-am creiat o lume, de fapt o lume numai a mea, fara de care nu as putea trai in asta plina de gropi, plina de jale, plina de cei ce ma privesc de sus ca pe cei mici in loc sa imi intinda o mana sa pot si eu sa ma ridic. Nu ma durut atat de mult ca nu am avut atat de multe hartii dar, mi s-a rupt inima-n doua cand m-au tradat prietenii. Cand toti plangeau ca tatal meu sa dus prea devreme, m-am simptit mic de parca nu am mai avut nici sange in vene si mi-a ramas doar bunul Dumnezeu si muzica ce ma facut sa fiu cum vreau eu. M-au invatat sa zbor pana la nori, un nou inceput si acum sa pot sa dorm mai putin, sa pot visa mai mult. Nu ma voi schimba, imi voi urma visele, nimeni nu ma poate opri, nu voi ceda orice ar fi. Lumea vorbeste prostii ca sa ma schimbe si ma minte, imi urmez calea caci eu pot vedea dincolo de cuvinte. Falsii prieteni din gradina mea prea multi sunt, dar ca sa vad serpii trb sa tai iarba de la pamant. Fac ce trbuie sa fac ca stiu ca osa ajung dincolo de nori. Cineva mi-a dat aripi dar ma lasat sa invat sa zbor singur. Am succese ce ma coboara si infrangeri ce ma inalta. Viata o inteleg privind inapoi si o traisc privind inainte, nu ma dau batut, tatal meu ma priveste din cer. Vrea sa ma vada reusind ca ambitia o am de la el. Chiar daca in spatele unui vis se poate ascunde un cosmar, fa ca mine si nu uita sa crezi in tine si toate problemele incet dispar. Eu voi incerca sa nu mai fiu asa cum eram nu voi ceda orice ar fi! Multumesc Nik ca m-ai invatat sa ma bucur de viata asa cum e ea, multumesc ca mi-ai deschis ochii si calea!

vineri, 10 septembrie 2010

Ura si Regretul

Am invatat ca in viata te confrunti cu aparentele care iti pot aduce durerea, frica, ura, nelinistea.
  • Ce urasc si ce regret cel mai mult in viata asta plina de prejudecati si falsitate?
Ham... oare cati dintre voi si-a pus vreodata aceasta intrebare, cati dintre voi macar a incercat?
Eu ma cunosc pe mine si aju
ng sa imi dau seama ca am facut sau poate nu destule lucruri care sa ajung acum cand este prea tarziu, sa ajung sa imi urasc trecutul si sa regret faptele facute ale sale, ale trecutului meu.
Ce regret eu c
el mai mult si cel mai mult este faptul ca El nu mai este langa mine si ca nu pot face nimic sa schimb trecutul.
  • Ce urasc?
Aici este mai greu tocmai datorita faptului ca urasc prea multe lucruri la cei din jurul meu si la mine.
La cei din jurul meu urasc faptul ca ei nu au reusit sa ma inteleaga, sa ma asculte, tot timpul m-au luat in ras si m-au vorbit pe la spate, totul la ei trebuie luat in gluma... bine acum nu am sa dezvaluiesc tot si voi puteti sa faceti o privire mai in ansamblu care aveti mintea mai deschisa si sa va da
ti seama in ce lume treaim si cu siguranta la acest capitol "ce urasc la cei din jurul meu" va veti da voi seama ce urasc!
La mine urasc multe lucruri printre care faptul ca am ajuns in situatia in care sunt, sa nu fiiu tocmai inteles, sa nu am mereu un sprijin langa mine si aceste lucruri pot provoca durere si tot odata ura.
Pot spune ca imi urasc trecutul dar si prezentul. In trecut am primit multe lovituri de la viata care si-au lasat amprenta asupra mea si in prezent. Iar acum, in prezent urasc frica aceasta din mine care a fost provocata in trecut iar in prezent incerc sa sterg ramasitele ei, a fricii. Mai urasc ceva la prezent si anume stilul de viata, sa nu mai fiu calcat in picioare dar, oricat as incerca nu pot, nu pot sa ma ridic si sa incerc sa nu mai gresesc.
Multe lucruri urasc si regret la persoana mea, la mine de aceea am avut curajul sa dezvalui o mica parte din ele.
Trecutul este plin de multe lucruri pe care nu le sti dar, cand le afli in prezent ajungi sa le urasti si sa iti regreti anumite actiuni ale tale.
TU ce sti despre aceste 2 lucruri ura si regretul? Te cunosti indeajuns sa scapi de ele?

duminică, 29 august 2010

Frica, curajul, iti apartin?




Aceste 2 elemente mereu au facut parte din noi, de cand ne-am nascut! Nu poate sa spuna cineva "A pai mie nu imi este frica de nimic pe lumea acesta!" pentru ca el chiar ar fi ipocrit! Fiecaruia dintre noi ii este frica de ceva: de as pierde slujba, de a nu se inbolnavi, de a nu pierde o sarcina, de intuneric, mare, inaltime, masina si mii si mii de temeri ale fiecaruia, temeri se pare care ne domina pe zi ce trece. Dar oare cum as putea sa fac sa nu imi mai fie frica de temerile mele? E greu intradevar dar, exista o solutie, cineva a spus ca fiinduti frica de Dumnezeu nu iti va mai fi frica de temerile tale atat fizice cat si spirituale. Oau! Este posibil oare acest lucru? Da este dar, este foarte greu sa fie si indeplinit, sa iti fie frica de Dumnezeu Ham... lasa anumite semne de intrebare nu? Ei bine este si posibil dar, cum am mai precizat foarte greu de realizat dar, cerandui ajutor Lui si sa ne fie frica sa nu incalcam legile sale, sa nu trecem peste ce a spus El {Acest lucru apropriindu-ne de pocainta}, vom reusi sa spunem ca da imi este frica de El si tot odata de a scapa de temerile care nu odinioara ne framantau viata. Fiecare avem dreptul de a alege cu frica sau cu acel curaj de a acapa de frica! Poate ca aceasta metoda e aiurea, poate ca e grea, poate ca e imposibil de realizat cu toate ca unii au realizat-o dar, asta e in mintea noastra ca nu putem sa o realizam dar, ea egzista dar, nu pentru fiecare! Lasa frica deoparte, capata mai mult curaj stiu ca iti este greu dar si tu meriti o scimbare!

M-am zbatut destul!

Stii, cand stai si te gandesti cate ai facut pentru prieteni, colegi, te apuca groaza cand te gandesti ca te-ai zbatut degeaba si nu ai primit nimic decat destula indiferenta ca sa o iei razna. Cel putin acest lucru sa intamplat de nunumarate ori cu mine, de multe ori ma gandeam cand vorbeam cu cineva pe Yahoo mesenger oare am gresit cu ceva, oare lam ranit sau jignit cu ceva dar, imi dau seama singur ca ia durut fix in... de grijile mele. Mereu ii ajut cu ceva sau le dau ceva si ei imi trimit un simplu "ms" ca vai Doamne ii doare mana sa spuna "multumesc" si tot asa, mii si mii de asfel de cazuri se intampla nu numai odata pe saptamana cel putin de 4 ori pe saptamana! Stii, eu sunt bun sa dau sfaturi oamenilor dar, eu sa le infaptuiesc ham... mai gareu, de aceea cei care stiti ca va confruntati cu o problema de acest gen, incercati sa fiti si voi na indiferenti ca si ei!

sâmbătă, 28 august 2010

Rautatea ne transforma in adevarate fiare!



In lumea pe care o vedem si lucrurile de care ne temem exista o lume a posibilitatilor. Orice poate fi posibil, moartea, durerea, demoni ai raului, spirite rele, si tot ceea ce tine de rautate. Noi oamenii inca de la inceput ne-am nascut neascultatori, pacatosi, nici unul nu sa nascut bun si aceeasta rautate sa dezvoltat in tot cursul anilor, asfel transformandu-ne in adevarate fabrici ale raului. Este posibil acest lucru? Bine inteles! Inca de la inceput cand eream mici si mama ne spunea "mananca" noi am spus "nu", inca de atunci nu am ascultat iar mai tarziu am devenit dupa cum am mentionat: "adevarate fabrici ale raului". Lumea aste plina de posibilitati dar, de foarte putin bine, ne gandim numai la noi, suntem egoisti, invidiosi, ipocriti, neascultatori de parinti, de bine si nu mai dau exemple ca fiecare cred ca stie cat de multe rautati a facut la viatata sa dar, uni nici macar nu o spun "da am fost si sunt omul ce a provocat si el la randul sau multe lucruri rele, necurate" si atunci acela este ipocrit, are o caracteristica foarte des intalnita in aceasta lume. Cati dintre voi nu a ranit o persoana vreodata verbal? Cati dintre voi nu a profitat de ea? Cati dintre voi nu a facut vreun rau cuiva, macar sa il jigneasca sau sa ii provoace ceva care sa il raneasca?. Din experientele mele despre viata eu vas sugera sa purtati o discutie cu voi si sa aflati cat de mult ati ranit oamenii aproptiati voua iar apoi sa va cereti scuze celor pe care ia-ti ranit sau macar lui DUMNEZEU!

miercuri, 25 august 2010

Ce sti despre viitor si prezent?


Daca mai cunoaste, ai sti cine sunt, daca mai cunoaste ti-as spune cine am fost. Nu trece zi fara a ma gandi prin cate am trecut orbit de aceasta lume inselatoare si rece. Fara prieteni care sa ma fraiereasca, sau sa se gandesca la orgoliul lor, numai la ei sau gandit cand i-am avut, sti parcai mai bine fara prieteni dar uneori am avut si prieteni care sa ma inteleaga, sa ma asculte si atunci erea bine. Vezi asa suntem noi nu ne multumim cu ce avem, mereu vrem mai mult. Lumea asta este conceputa spere distrugere si in fiecare zi ma gandesc oare cand va fi acel sfarsit, chiar daca acum se simpte distrugerea cel mai rau, acum este smulgerea parului si scrasnitul dintilor, totusi cand va fi sfarsitul, cand se va pune punct suferintelor si pacatului? Pana atunci am sa incerc sa ma schimb sa vad dincolo de aparente, sa vad prin intuneric, prin ceata! Am multe de facut cu viitorul meu dar putin timp, TU ce faci cu tine, ce ai pierdut si tineai la el si nu il mai ai? Gandestete ca mai PUTIN pana se va sfarsi totul, incerca sa fi tu insausi si sa vezi dincolo de aparente, deschide ochii!

marți, 24 august 2010

Este oare iertare?



Oare, poate exista iertare in sufletele noastre dupa atata suferinta provocata datorita celor din jurul nostru? Cu acesta intrebare eu ma confrunt, oare sa iert sau sa nu? Mie, de multe ori imi este greu sa iert pe cineva, dar stiu ca de multe ori am fost calcat in picioare iertand si iar iertand. Doar o singura persoana a iertat din toata inima si acela a fost Dumnezeu, El a fost acela care ma iertat si am garantia ca a facut-o, intrebarea este: OARE POT IERTA SI EU? Imi este foarte greu sa o fac de multe ori nici nu ma gandesc la aceasta, am fost lovit de multe ori de sacalii lumii acesteia, nu pot trai numai cu o inima pietrificata, vreau alt ceva, ceva mai bun stiind ca nu este usor sa il gasesc dar, poate voi reusi, poate voi reusi sa rup acest lant de ura, da durere, de tristete, de frica poate, poate o vom vace cu totii pana nu e prea tarziu! Incepand de azi voi face un juramant cu mine si cu Dumnezeu si anume ca nu voi mai tolera loviturile lumi acesteia, voi incerca sa le tratez cu duritate si uneori indiferenta pe ele si ce cei care le cauzeaza dar si sa nu mai gandesc negru in fiecare caz stiind ca va fi greu sa ma acomodez! Eu stiu in lucru si anume lucrul acela ca nu am sa imi iert vreodata trecutul! Tu ce nu poti ierta si incerci sa ierti?

vineri, 13 august 2010


Nu iti imaginezi cat de mult imi lipsesti! Aveam momente cand imi doream sa te ating... Alergam sa te prind de mana, sa ma iei in brate sa-mi spui ca nu te-am pierdut. E devreme... stiu ca abia ai plecat dar... Cuvinte grele... raspunsuri ce nu ti le-am dat, toate revin si in mine se zbat. Stiam din ultimile semne c-ai sa pleci dar, cine ar fi crezut? si... stiu ca din nou langa mine vei fi intr-o zi. Umbre de noapte, lacrimi... si soapte in mine mereu vor trai Caci in singuratate totul imi pare ca un vis... ce-a fost de mult. Visul acesta, nu vreau si.. nu pot sa-l ascult. Visul noptii moare acum, drumul spre tine... simpt ca l-am pierdut. Strazile pe care merg ma ascund... sa nu ma pierd, ploaia rece... parca se asterne acum si imi doresc enorm sa iti spun cat de mult... TE IUBESC!
Imi este dor de tine tot mai mult... si in fiecare clipa care trece devin tot mai trist si mai rece. Nu stiu cum sa imi indrept greselile dar stiu ca fara tine ma racesc in idei si ma pierd printre vise haine. Mi-e dor de tine! Aripile de care am nevoie sa zbor... sunt frante si ostenite de dor. As vrea sa iti vorbesc... dar orice cuvandt rostesc e prea crud. Nu post sa cred ca nu mai pot sa rad... si sunt doar trist ca nu mai pot sa plang. Te regasesc printre vise si iluzii desarte. Macinat de regrete in fiecare secunda din noapte. Mi-e dor de tine! Exista in fiecare inima o partacica buna, exista dragoste, respect, manie si mai presus de toate exista ura. Exista in suflete dorinta, pareri de rau si dor si in fiecare fapta buna un pas spre viitor. Fiecare avem anumite sentimente pentru fiecare persoana draga care nu mai este printre noi sau a plecat de langa noi... dar vom avea ocazia sa ne reintalnim si sa nu le mai tinem in noi acele sentimente si sa ii spunem cat de mult am iubit-o! Multe gesturi as fi facut pana acum dar, am reusit sa trac peste, sa nu fiu un las si sa am puterea sa cred ca va veni momentul revederii.

miercuri, 11 august 2010

Am invatat...


Am invatat multe lucruri de la viata, printre care faptul ca vorbele goale, oamenilor li se pare ca eu nu le pot recunoaste, poate ar trebui sa ma deghizez sa pot fi iubit, nu inteleg de ce, pentru oameni sunt o imagine, hainele sund oar un scut. Am un suflet nu ati stiut, oare pot sa iubesc fara sa ma intreb de ce, ne hranim cu aparente? Multe lucruri au trecut pe langa mine de acea am invatat tot atat de multe de la viata, am invatat ca traim intr-o lume plina numai de aparente, Am invatat ca nu poti invata o persoana sa te iubeasca! Tot ce poti face e sa fi o persoana iubita! Restul... depinde de ceilalti... Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie.. altora sar putea sa nu le pese... Am invatat ca dureaza ani sa castig incredere.. Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi... Am inatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca.. ci cu ceea ce poti tu sa faci... Am invatat ca oricum ai taia... Orice lucru are doua fete.. Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde.. s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi... Am invatat ca poti continua multa vreme .. dupa ce ai spus ca nu mai poti... Am invatat ca oricat de mult suferi... lumea nu se va ori in loc pentru durerea ta... Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea... Dar ca esti responsabil pentru ceea ce devii... Am invatat ca doi oameni pot privi acelas lucru... si pot vedea ceva cu totul diferit... Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul... poate linisti durerile sufletesti... Am invatat ca trebuie sa iubesc... ca sa fiu iubit... Cateodata uitam sa fim noi insine, uitam sa ne deschidem sufletul sau ne este greu sa facem asta... Uneori avem nevoe de o incurajare, de o mangaiere, ne bucuram sa oferim noi altora incurajearea si sprijinul de care au nevoe... Mereu vor exista probleme cu care vom fi nevoiti sa ne confruntam dar, trebuie sa trecem peste de fiecare data INVINGATORI! Lumea pentru mine este ca o carte deschisa, nu ma pot astepta oricand la bucurie si la fericire dar ma mai pot astepta si la durere si rautate din partea celor din jurul meu!

marți, 10 august 2010

Lovitura dupa lovitura, cazatura dupa cazatura!




Viata este foarte rapida; ii face pe oameni sa treaca de la fericire la infern in cateva secunde. Nimeni nu este stapan pe nimic... Cine a pierdut un lucru care il scotea garantat invata pana la urma ca nu-i apartine... Viata este un joc dur si halucinant, uneori te face sa faci anumite lucruri pe care nu ai fi crezut ca le vei face vreodata, anumite lucruri ti se pot intampla daca nu sti sa o controlezi, lucruri de care vei regreta enorm. Ne cunoastem numiai atunci cand suntem in fata propriilor noastre limite, eu am ajuns la acel nivel in care sa ma cunosc bucatica cu bucatica! Dragostea este singurul lucru capabil sa ii schimbe viata unei persoane de la o clipa la alta dar, de multe ori este foarte inselatoare si plina de aparente false! Nimeni nu pierde pe nimeni, fiindca nimeni nu poseda pe nimeni... Asta e adevarata experienta a libertatii: sa ai lucrul cel mai din lume, fara a-l poseda.... EU am facut multe greseli in aceasta viata sperand ca voi avea fericirea pe care mi-am dorit-o, impiedicanduma de aparentele vietii am cazut dar, tot odata m-am ridicat fiind sigur ca nu se va mai intampla, daca crezi in tine poti darama fiecare opstacol din calea ta, treieste-ti fiecare clipa a vietii tale! Si nu uita ca viata este foarte inselatoare, este ca un joc de sah, oricand poti sa iei SAH MAT!

duminică, 8 august 2010

6 semne ca esti un bou si ai o viata de cacat




1 Te crezi destept, chiar daca nimeni nu iti confirma asta; “invatarea din greseli” nu exista pentru tine, desi faci o gramada de tampenii le repeti de mai multe ori, convins fiind ca nu poti gresi; esti mai prost decat un mamifer inferior, umanitatea din tine e reprezentata doar de orgoliu stupid.
2 Sexul pentru tine se reduce la sintagma “laba trista in batista”; consideri femeile inferioare, le vezi ca pe niste obiecte sexuale, te porti vulgar si mitocan cu ele, dar te astepti sa ti se aprecieze virilitatea si masculinitatea ta debordanta, esti extrem de mirat ca asta nu se intampla si te refugiezi in pornografie (fara sa recunosti asta), concluzionand cu un aer de pretinsa superioritate ca persoanele de sex opus nu te merita.
3 Esti urat si devii zi de zi tot mai urat; burta iti creste, puti ca un cioban, esti plin de par peste tot, te imbraci ca un cocalar, esti gelat si ai inceput de chelie, nu faci miscare decat intre frigider si fotoliu. Te doare la banana de aspectul tau… in fond lumea trebuie sa te aprecieze pentru ceea ce ai in interior, nu-i asa?
4 Uiti cine tea crescut si dupa ce imbatraneste abia astepti sa ia pensia ca apoi sa ii dai in cap si sa te faci ca nu sa intamplat nimik si sa dispari ne vazut dar, nu cu mana goala evident, cu pensia.
5 Esti un curvar te cuplezi cu o gagica buna si evident bogata ca asa tea nescut pe tine mata, o saracie, dupa ce te cuplezi cu ea te insori evident cu ea, ca apoi sa iti folosesti tehnicile tale de taran si sa o otravesti si sa traiesti fericit cu toata averea pe care iai luat-o.
6 Idealul tau in viata este repausul total, daca se poate facut in ciuda serviciului sau al altor obligatii; cand iesi si bei multe beri cu prietenii tai ratati uitandu-va la fotbal (adica la alti ratati care fug dupa o minge, dar care sunt mult mai bine platiti decat voi), te afli in extaz. Maximul posibil de fericire pentru tine a fost atins… daca si chelnerita blonda, machiata abundent si cu tzatzele mari, ti-ar face un blowjob in pauza meciului, in buda localului inscriptionat cu fecale pe pereti, cu siguranta ai ajunge la nirvana.
Aceste semne sunt doar 6 dar ele sunt mai multe dar, tu daca esti un ratat sti evident care sunt semnele care le oferi oamenilor ratati ca si tine care nu le vad cu ochiul liber, asa ca nu ti le mai zic eu! Un ratat se cunoaste dupa cararacterul sau de "vai sunt si eu tare si smecher, nimeni nui ca mine!" care isi traieste viata la maxim in preajma ratatiolor cu un comportament familiar lui ! Ferestete de ratatii din jurul tau sa nu cumva sa ajungi ca si ei!

duminică, 1 august 2010

Nu te-am uitat!


Am invatat sa trec peste multe lovituri de la viata, am invatat sa sper ca va mai fi ceva bun in viata mea, nu te-am uitat si nu iti voi uita niciodata iubirea cu care ma inconjurai in fiecare zi, dragostea, blandetea ta, fiecare lucru care il vroiam il aveam, toate astea datorita tie! TU care ai crezut in mine si mai sprijinit la greu! Ai fost un OM si un TATA exemplar! Dupa despartirea asta cruda care ma lovit am reusit sa deschid larg ochii si sa privesc inainte, sa cad si sa ma ridic, sa fiu ranit si sa ma vindec incetu cu incetul, sa cred ca exista cu adevarat un DUMNEZEU! Iti multumesc ca ai existat in viata mea dar, nu uita vei ramane mareu in inima mea!

Vreau sa fac multe schimbari in vata mea, dar sunt multe si parca irealizabile! Totul e distrus, uneori privesc in urma si vad cenusa si ruinele si ma intreb deseori "Oare am trait eu asta?" si cu multa stupoare imi dau seama ca da, eu sunt acela care a facut ce a facut! M-am saturat de nimicurile vietii, m-am saturat sa fiu controlat de frica si de neincredere, vreau sa dobor aceste greseli care le fregventez tot timpul! As vrea si vreau in continuare sa fiu ascultat, sa ma invete cineva ce sa fac cu aceasta viata, ce sa schimb la ea! Dar se pare ca sunt doar niste vise, doar niste vise greu, foarte greu de indeplinit! Stiu ca e greu de indeplinit ceea ce imi doresc eu de la viata dar, totusi traiesc cu impresia ca totul se va schimba!

miercuri, 28 iulie 2010

Moarte si Viata


Viata si moarte. Ham... la ce ma gandesc, moarte si viata. Oamenii de multe ori se gandesc "Ce e viata asta? Parca mai bine mort decat viu!" Mda pai asta cam asa e! Uni ajungem sa ne gandim la ce e mai rau. Pai asa si este daca traim intr-o lume in care parca pierdem numai noi! Dar ce sa facem sa murim sau sa traim? Parca traind suntem ca si morti iar dupa moarte paraca revine viata. Dupa moarte abia atunci incepe viata falpitanta! Cred uni dar, parca lipseste ceva... fericirea asta cand traiesti, parca dispare incetul cu incetul nu? nu prea, nu prea te simti bine traind parca ai vrea sa dai coltul asa umpic! Hai recunoaste! Parca te macina ceva asa traind intr-o lume ca asta! Cu un viitor nu prea fericit, mai meru certuri, dai peste cretini, tampiti etc. Nu prea iti place viata asta! Dar, ce faci dupa ce mori ? Esti constient ca osa vina si o judecata , sau nu esti ? Aoleu daca nu esti atunci ai trait degeaba! Vine si judecata! Stai linistit ca nu numai tu vei fi judecat, vor fi si nenorocitii nostri de dusmani si ai sa vezi ce rau va fi atunci! Ceao, te las ai grija pe unde calci sa nu te impiedici!

marți, 27 iulie 2010


Cand pierdeti tot ce ati avut, uitati cine sunteti, nu poate nimeni sa va ajute, cu voi insiva vorbiti! Stati in casa si plangeti, sunteti ai nimanui, din orgoliu nu le veti spuneti cau last in urma lor... niste suflete goale! NU sa nu fie asa sa, spuneti tot ce va doare daca aveti cui, sa nu stati sa suferiti singuri, suferinta nu face bine mereu, dascarcati-va daca aveti cui!

Masca!


Fiecare om este obisnuit cu o masca cu care prefera sa se joace fraierind oamenii, prietenii,familia. Omul de multe ori nu e cea ce pare a fi. Omul e o "minciuna" caruia ii place orgoliul, mandria, caruia ii place sa fie peste toti, sa ii domine. Dar, ma intreb ce va face acel om cand ii va fi descoperita adevarata fata, se va simti la fel cu era! Oare il va privi familia, prietenii si toti cei acre ii avea cel mai de pret, asa cum era? Poate ca acel om credea ca are todul dar, sa ales cu nimic in urma, lacomiei, prefactoriei, masti care a purtat-o cu mare, mare incredere. Asa ca a ajuns un suflet gol. Nu trebuie sa mai ne prefacem, sa mai credem ca totul osa fie foarte bine poate doar bine dar, nu foarte bine, sa mai crdem asa mult in oamenii care nu stim foarte multe despre ei, fiind ca noi vom fi cei cere vom regreta nu ei!

vineri, 23 iulie 2010

Momentele triste se pot schimba!


CITESTE!: TU! Da TU! TU care satai acolo si iti macini zilele crezand ca vei rezolva ceva. Crezi ca daca stai si suferi in continuare si le gasesti tuturor un cusur spre distrugere vei impresiona pe cineva? NU! Iti vei face tie singur rau! Iti dau un sfat: Lumea nu se va opri niciodata in loc pentru problemele tale! Asa ca nu mai sta, caci mai tarziu ai sa cazi in depresie si cu greu vei iesi din ea! Si eu am depresi dar foarte rare de care scap repede de ele gandindu-ma ca asta e, asta e soarta. Chiar daca ti se pare ca totul rezulta la distrugere nu e chiar asa mai exista si momente de fericire. Nu mai sta ca geme tara de cati sunt ca tine! Schimbati de azi viitorul si poate te vei salva! Frate incearca sa iti schimbi felul asta de gandire spre distrugerea tragica a mentalitatii tale! Nu te mai gandi la raul ce crezi ca va veni sau poate cine stie crezi deja ca a venit! Nu sunt eu cine stie ce psiholog dar, am trecut si eu prin multe necazuri si sa realizez ca ramanand in urma, in durere si tristete nu iti va face bine, ba mai rau te va astepta depresia care este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate. Deci, vei sta acolo in aceeasi stare in care esti? Sau vei privi curcubeului deasupra ta? Nu uita ca-ti vei privi filmul propriei vieti dupa moarte! Si nu va fi deloc bine ! SCHIMBATE!

miercuri, 21 iulie 2010

Despre viata


Omul invata din propriile greseli... Vorba spusa din batrani... Insa greseala se repeta de nenumarate ori si asta pentru faptul ca... suntem orbiti de orgoliu, egoism URA... Sentimentele ce se nasc din suferinta, din nemultumiri, din dezamagiri... Insa suntem mereu singurii Vinovati. Uitam de familie, de prieteni. Uitam sa ne bucuram de nimicurile vietii, de micile atentii din partea apropiatilor. Dar DE CE suntem conceputi asfel? Din dorinta de a ajunge cat mai sus... Din dorinta de a fi puternici, respectati... si din nou uitam esentialul. Important nu este sa sufere cei din jur si noi nu... Ci sa aducem zambetul pe buze unui prieten cu toate ca nu mai il ai asa de drag... Sa dam o mana de ajutor unui suferind, sa tinem companie uni singuratic, sa facem fericit un copil, sa ne vizitam parintii batrani. Dar insa spunem mereu "nu am timp". Azi devine ieri, mainie astazi si vremea trece... Parul ni se albeste si ne gandim... Daca lupta ne-a adus satisfactii sau deziluzii. Realizam ca am indepartat totul din calea noastra... Iar regretul devine apasator... De aceea, sa ne amintim mereu... Sa pretuim viata, sa uitam de amaraciuni si sa spunem celor dragi TE IUBESC! Ar fi bine sa facem sau macar sa incercam sa luam aminte la aceste lucruri chiar daca nu o putem face dintr-o data.Poate vom reusi sa ne schimbam felul asta orgolios si plin de ura. Eu am sa incerc sa ma schimb chiar daca am sufletul depresat dupa o moarte a unui om drag mie si familiei mele. Timpul nu se va opri niciodata in loc pentru problemele noastre dar, avem destul timp sa le razolvam!